Iubitul meu are părul lung și neted ca un fuior de mătase. Tâmplele îi sunt grisonante și calde peste visurile frumos colorate, din care se smulge cu zvâcnet de fugă ori joacă. Grozav îi mai place să doarmă, dar se trezește cu ochii mari de chihlimbar plini cu raze de soare tomnatic și blând, când se descoperă rezemat de mine. Când mă găsește tot acolo unde m-a parasit pentru vis și clipește întretăiat ca in fața unei minuni mici, de fiecare dată. Îmi zambește din ochi fâlfâind clipit și imi fâlfâie și mie orice grijă sau fulg cenușiu de ingrijoare de pe frunte. Se cotlonește mai bine și mai mic, din nou in brațele mele. Lasă capul greu în scorbura caldă a gâtului, cu gura umedă lipește o sărutare pe pielea infiorată, apoi iși scufundă voluptos fața în hățișul părului ravașit pe pernă. Se abandonează cu oftat parfumului din spatele urechii și inchide ochii in așteptarea povestii. Îi place să-i susur povești în urechile mici, lobi catifelați, rotunzi și meniți dezmierdării degetelor mele. Iubitul meu iși lasă greutatea semiadormită a trupului tânăr, robust, lipită de mine, cu încredere, cu speranță și siguranță. Îmi place să-l simt și să-l cuprind, îmi absoarbe mângâierile și le revarsă ca într-o cutie de rezonanță, înapoi către mine în sunete joase și guturale care-mi apropie in fine somnul. Coama lui gri bate către albastru mătăsos în lumina pâlpâitoare a amiezii înecată în înserare. Umărul puternic îmi apasă iar mâna îmbiind mângâierea să se coboare din lenea somnoroasă pe spatele lui arcuit, pe membrele lui nervoase și neastâmpărate chiar și în ațipire. Nu mă lasă să alunec în somn pînă nu i-am dat toate șoaptele și mângâierile când l-am legănat cu toată dragostea mea, până nu mi-a oferit tot murmurul și susurul sufletului său curat.

El nu cunoaște decât iubire în straie necondiționate, nu e nestatornic sau schimbător ca marea, ci masiv și de nadejde ca muntele. Mă apară de intrușii sufletului, cu pletele răsculate și figura amenințător crispata, mă conduce până la ușă când plec, cu ochi luminați de binecuvântare și mă intâmpină tot la ușă indiferent la când și de unde mă întorc. Îmi simte sosirea de la distanță ca un magician ghicitor în vise și in simțiri.  

Aproape nu mi l-am recunoscut când l-am intâlnit prima oară, era prea visător in rama ferestrei, era prea leneș și ireal de frumos cu ochii ruginii întredeschiși mijit, sub pletele gri-albăstrii, prea lungi, prea melancolice. Căutam un Ursit cu ochi de oțel și păr scurt-perie, puternic și rece ca o armura. Nu-i de mirare că nu am recunoscut Visătorul cu plete lungi, că nu l-am crezut aievea îndrăgostit cand a venit spre mine din lumină, ochii mari deschiși și plini de căldura intâlnirilor pe viață. Doar el a știut. Ochii lui inteligenți și cititori până în adânc de suflet. El m-a ales pe mine să-i fiu veghetoarea adormirii cu povești și dezmierdări, pentru totdeauna, fericiți până la adânci bătrâneți. Acum știm amândoi că ne aparținem iar între noi nu încap nelămuriri nici când îl cert pentru impetuozitate și-apoi îl iert fără prețiozitate. Iubitul meu mă iartă amnezic de toate nevrozele și frisoanele panicii, îmi șterge cu matasea atingerilor lui toate petele lăsate de lumea dezlănțuită în care mă cufund ocazional, ca într-o bătălie. Mă ceartă și mă iarta. Îmi e suficient cât o usă și-o poartă.

Iubitul meu e pofticios-copilăros și iubitor de bucate alese pe care m-a invatat să le impărțim amândoi de pe aceeași farfurie de porțelan dantelată, cu aceeași furculiță de argint patinată, hârjonindu-ne, fără sfadă. Îi plac cu aceeași măsură jocurile și glumele, îmi îmbie zâmbetul la râs și mi se rostogolește rotund la picioare ca să râdă și el cu mine. Mă învăluie în privirea lui largă ca într-o mantie de caldură și iubire, cu care umblu pe umeri cât nu sunt lângă el. Când vin iar aprope, mă ademenește să il mângâi cu corpul meu tot, se lipește de mine cu oftat de ușurare, cu abandon de greutatea somnului. Doarme. Îmi dă mie tot somnul lui, fără frică sau patimă.

Nu știu ce poate fi mai frumos sau cuprinzător decât să ți se incredințeze în pază un somn frumos.

Iubitul meu perfect e un motan albastru. Nu-i nevoie de clu, Iubitul meu e Blue.

 

Afară ninge blând ca pentru prima oară, e cald și bine la mine în cămară.