Dragă Prietene sau Prietenule, cum imi place mie sa te strig, desi incorect gramatical. asa m-ai obisnuit cand eram mici, de...
De mult imi tot recomanzi să scriu in genul...Fetelor Moderne (vorba lui Steinhardt înainte de genul... "Jurnalul Fericirii"). Tu mă cunoști, eu sunt orice soi de scrijelitoare prin praf de vise, dar modernă nu sunt. Sunt incremenită de ceva vreme în locuri comun-desuete, într-o zona de confort obsolete, ridicat, culmea, de unii, la rang de coolness, pentru ca, nu-i așa, a fi diferit chiar te face mai interesant și te cocoata in rangul social-mediatic.  Eu sunt doar un blog minuscul, cât o planetă mică dar unică, ca cea a Micului Prinț.
Cunosc fete moderne, nu sunt chiar pierdută in recluziunea somnului Frumoasei din Padurea adormită. Am prietene multe, uneori prea multe pentru un suflet insolit si ramolit, veșnic pierdut pentru păminteni in reverii si feerii spontane, ca al "yours truely". Știu și să respir si să mă inspir din amice moderne, care imi aduc aerul avangardei in parfumuri de nisa, rochii de matase sau piele, stilettos sau giuvaieruri de glorie efemera, supradimensionate. Le recunosc cadența indîrjita a tocurilor pe piatra cubică din Centrul Vechi, dar si cel vatuit al bocancilor militari meșteșugit asortați la fuste ample sau plisate. Le-am intâlnit din lobby uri corporatiste, de pe forumuri neo-feministe, din blogguri de digital divas, de la cursuri de dezvoltare personala sau de re-desteptare intelectuală, mai amplu acreditate sau de nișe inguste și on the edge-ul Legendelor homerice.
Toate, ca în cor antic, se incapațânează fedeleș in același descântec al independenței financiare si sentimentale, girl-power in men' s world, extirparea din mugure a vulnerabilitații, the escape from innocence...to eternal life and freedom.
Nu visăm, ci realizăm, nu ne plimbăm tihnit, ci alergăm (varianta jogging e un plus), nu vizităm molcom pulsația unei bătrâne capitale europene, ci bifăm obiective, nu iubim cu bucurie si smerenie, doar dominăm și cucerim.
Cumva respectuos admir si foarte arar flirtez cu vivacitatea acestui tempo de fuga. E o cheie in care viața si vârsta m-au acordat si pe mine pâna să decid că "dăruind voi dobândi" si visând mă voi trezi, pâna să nu fi plecat eu insămi pe Golgota epuizantă a lui "devino ceea ce ești". Dar tot mai mult mă regăsesc adevarată și vie in a fi confidenta tăinuitelor tristeți ale fetelor moderne, imi place să primesc la mine in poală invinsele lor miniaturale cruciade, să incurajez si "curaț hornul" unor povești imposibile si periculos curajoase, căci numai acelea vor intra in legendă si in eternitatea clipei. Imi place să colecționez secrete parfumate cu durere sau dezamagire, inșir mărgărite de vulnerabilitați tăinuite si nerecunoscute legitim de nici o Războinică, am sipetul meu de lemn cald si viu, plin cu scrisori de lirism interbelic elegiac, toate condamnate pe veci la anonimat pentru că nici una dintre autoare nu și-ar recunoaste slăbiciunea nelegitimă in nemurirea clipei "ce o vedem si nu e"...Si fetele moderne iubesc, sa știi, dragul meu Prieten. Cu suficientă tortura si anduranță nevrotică, numite cu un cuvant "rabdare" vei cunoaște si recunoaște si tu intr-o buna zi jumatatea-ți care ti-a fost smulsa in parabola Banchetului....
Vrei sa-ți dau un fragil si induioșător exemplu de intoarcere a refulatului vulnerabilitații, intr-o cea mai pură feminitate de iubit si ocrotit? Doar dacă promiți si imi juri cu trei peceți ca nu vei recunoaște in veac că ai văzut vreo lacrimă pe obrazul caligrafiat al Fetei Moderne.
Discuție din infamul whatsApp. Stiu ca il detești, Cavalerul Meu Rătăcitor din alte epoci - moartea condeielor si spaima scrisorilor de hârtie parfumată.
Astfel scrise lin...o romantică reprimată si foarte bine temperată, care o singura data  a alunecat fară intoarcere pe toboganul iubirilor majore, blasfemiate vocal de noi toti, dorite ravășitor in ceas de taină si de crestat in suflet de aceeași noi:


" Te rog nu mă parasi. Incepe toamna de aramă și chihlimbar cu mine. Te rog, nu mă face să implor si să mă târăsc in genunchi in zeci de apeluri nepreluate...pentru că o voi face, din păcate. Pentru ca așa e când iubești tare și dragostea ți se respinge violent, așa ciudată, patimașă, neașteptată cum e ea. Știi că pot fi cum iți dorești. Am și fost și voi mai fi, dacă te simt aproape și senin si-ti pot spune "buna dimineata, raza mea" sau "noapte buna, printul meu dulce". Si dacă iți aud vocea așa de dragă când nu e metalică de nervi și răsfățată sfadă.  Daca-ți aud o data pe zi vocea, e Ziua mea.
Te rog iarta-mă. Si tu știi la fel de bine că dacă mă respingi, indepărtezi, ești sever si rece cu mine, o iau razna. Pentru că dupa tot ce a fost între noi un an intreg, credința mea in tine e încă firava, timida, paranoida subtil. Credința în iubirea ta. Se vede cu câtă usurinta renunti la noi din varii motive minuscule sau majuscule...de la anturaj, la deranj, la refuzul planificării sau rutinelor practice.
Te rog iartă-mă că nu pot respira cand mă doare, că-ți cerșesc antidotul pentru durere, care ești tot tu...că-ți par nebună dacă nu pot sa stau o zi certata cu tine, mai ales cand nu-ți vad ochii. Iartă-mă că sunt așa de fragilă, pot deveni puternică și curajoasă, ai văzut dupa ce ai topit cu un inel și un șemineu, un iceberg din epoca de gheață...nu ți-a plăcut de mine atunci? Nu am fost eu Steluța ta Polară?
Mai am mult de invațat din tine. Dacă te cunosc si te simt, iți jur ca nu voi mai calca in toate nevralgiile rănilor tale din trecut și nu o să mai scriu decât lucruri frumoase și simple.
Spune-mi ca ți-s dragă la inceput de primavară aurită de tei sau de toamnă plouand frunze de aramă. Spune-mi incă o data ca mă iubesti, Proasto...Ca sunt primavara ta sau Baba ta...doar spune ceva.
Si nu me quitte pas..."


Am descântat de deochi si rele iubirea ei nepereche, alungată si rechemata de la distanță. Am ascultat-o sub juramant de tacere inverșunatpă impotriva Universului modern. Am purtat noroc si Zana Albastra cuplului care, dupa ceva incercări poruncite de Vrajitoare, ca in basmele cu Harap Alb ...s-a mutat să traiasca si să-și se multiplice iubirea in orașul Luminilor si șansonetelor, pour ne regretter rien.
Vezi mata, draga Prietenule, exista happy ending si sweet dreams și pentru Fetele Moderne. Doar speră si nu cerceta...si nu me quitte Pas!
A suivre ....Bisous, Adele